Skip to contentSkip to left sidebar Skip to footer

Blog

Proiect la Râmnicu Vâlcea: Apă termală din Călimănești pentru turismul local.

Primarul Râmnicului, Mircia Gutău, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, că în municipiul reşedinţă se va putea folosi ca agent termic şi apa geotermală de la Călimăneşti, conducerea municipalităţii convenind cu o firmă cu licenţă în exploatarea acestei resurse în România realizarea unei conducte care să lege oraşul de staţiunea de pe Valea Oltului, care foloseşte de ani buni această resursă naturală pentru încălzire.

„La şedinţa de săptămâna trecută a Asociaţiei Municipiilor din România am avut discuţii cu reprezentanţii firmei care deţine licenţă pentru exploatarea apelor geotermale din România iar astăzi, domnul administrator a venit cu oferta clară şi s-a angajat să găsească între 25 şi 30 de milioane de euro pentru a aduce de la Călimăneşti la Râmnicu Vâlcea apa termală. Este un lucru în proporţie de 95% rezolvat, noi urmând să-i eliberăm autorizaţia pentru realizarea unei conducte pe lângă conducta de apă rece a Apavilului. Conducta va fi una suedeză, care are o pierdere de 0,5 grade pe kilometru, ceea ce înseamnă că de la Călimăneşti la Râmnicu Vâlcea va fi o pierdere de circa 10 grade, adică de la temperatura apei termale de 92 de grade, va ajunge la Râmnic la 82 de grade. Ca o comparaţie, apa care vine de la CET Govora şi intră în punctele termice nu depăşeşte 68, maxim 70 de grade. Deci, vom putea folosi apa geotermală şi pentru încălzirea termică, dar şi în zona hotelieră, pentru cei care doresc să-şi facă piscine cu apă termală, exact după modelul care s-a făcut la Călimăneşti”, a afirmat Mircia Gutău.

Edilul-şef al Râmnicului a precizat că este convins că folosirea apei termale pentru încălzirea locuinţelor va duce şi la o scădere a facturilor la energia termică, preţul de producere şi furnizare a energiei din resurse geotermale fiind mai mic faţă de cel al energiei obţinute din alte surse.

„Aducerea apei termale în Râmnic este un succes formidabil şi sunt convins că se va realiza şi atunci şi încălzirea va avea un preţ acceptabil. Reprezentanţii firmei au spus că preţul de furnizare şi de producere nu va depăşi 228 de lei pe gigacalorie, în condiţiile în care în momentul de faţă este de 361 de lei. Dar gândiţi-vă că orice furnizor care foloseşte gaz şi care foloseşte curent va cere în continuare majorare la gigacalorie pentru că nu are altfel cum să facă faţă. Chiar pentru prima şedinţă, vom băga în Consiliul Local această creştere obligatorie, pentru că s-a modificat TVA-ul de la 5 la 19% şi retrăgând şi subvenţia pe care noi am acordat-o pe trei luni, bineînţeles că şi preţul pe care îl plăteşte populaţia va fi mai mare”, a mai spus Gutău.

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este singura localitate din judeţul Vâlcea – şi printre puţinele din Europa – care foloseşte apa geotermală ca sursă pentru încălzire, toate blocurile de locuinţe, precum şi circa 95 din unităţile turistice din zonă folosind această resursă naturală ca agent termic.

Sursa: Agrepres

We Love Music Festival 2022, de succes la Râmnicu Vâlcea

”We Love Music Festival” – o nouă tradiţie locală ce promite să devină o marcă de prestigiu a Municipiului Râmnicu Vâlcea

La finalul unei prime ediţii a evenimentului ”We Love Music Festival” – pe care o consider, dat fiind şi caracterul de premieră pe care o astfel de manifestare l-a avut pentru Râmnicu Vâlcea, o reuşită – aş dori să punctez anumite aspecte pe care le consider importante, atât pentru cei implicaţi direct în derularea festivalului, cât şi pentru comunitatea locală:

Doresc, în primul rând, să mulţumesc tuturor spectatorilor veniţi la concertele derulate în cele patru zile ale festivalului, fie ei locuitori ai Râmnicului şi ai judeţului sau veniţi aici de la sute de kilometri distanţă. Comportamentul exemplar şi deosebit de civilizat de care au dat dovadă, felul extraordinar în care s-au bucurat de farmecul muzicii şi modul în care au rezonat cu ritmurile atât de cunoscute ale unor solişti celebri au fost cel mai mare câştig al festivalului.

Mulţumiri se cuvin aduse şi celor care au contribuit la buna desfăşurare a evenimentului artistic: promotorului artiştilor de mare calibru care au urcat pe scenele festivalului, colaboratorilor noştri tradiţionali din zona asigurării ordinii şi siguranţei participanţilor, sau personalului din administraţia publică implicat în toate activităţile premergătoare. A fost un efort de echipă, iar meritele pentru succesul acestei prime ediţii de datorează tuturor! Chiar dacă a fost doar partener în această acţiune, în conformitate cu HCL nr. 70/2022, Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea şi-a îndeplinit, la timp şi în cele mai bune condiţii, absolut toate obligaţiile asumate.

Ca la orice început, am constatat şi unele aspecte organizatorice care ar fi meritat să fie mai bine şi mai responsabil tratate. Vă asigur că prin discuţii aplicate cu organizatorul principal, dar şi printr-o mai mare implicare a Primăriei municipiului, aceste ”minusuri” vor fi eliminate sau diminuate considerabil, astfel încât următoarele ediţii ale ”We Love Music Festival” să fie unele ireproşabile!

În concluzie, consider că la Râmnicu Vâlcea a debutat cu succes o nouă tradiţie în sfera manifestărilor artistice de calitate, sunt convins că acest festival va deveni o marcă a oraşului ce va aduce, de la an la an, mai mulţi interpreţi de calitate şi un public tot mai numeros şi vă invit de pe acum să vă notaţi în calendar, pentru vara anului viitor, participarea la cea de-a doua ediţie a evenimentului ”We Love Music Festival”!

Mircia Gutău,
Primar

sursa.

Râmnicu Vâlcea. Momente importante din viata orasului

Numeroase descoperiri arheologice atesta prezenta comunitatilor umane in teritoriul din jurul orasului Ramnicu Valcea inca de pe vremea paleoliticului.Printre acestea se numara asezarile cultivatorilor de la Copacelu, la sud-vest de oras, datand din epoca mezolitica, in timp ce neoliticul este reprezentat de urmele gasite la Valea Raii, asezare cu o vechime de aproximativ 6.000 – 7.000 de ani, unde s-au gasit, printre altele, un vas destinat pastrarii cerealelor si o secera confectionata din corn de vita, cea mai veche unealta de acest tip descoperita in Romania.

Ramnicul a aparut si s-a dezvoltat intr-o depresiune cu relief in terase si lunci largi, unde conditiile au favorizat activitatea umana.Evolutia sa a fost influentata si de localizarea sa la intretaierea unor principale cai de comunicatie, vechi drumuri comerciale, prin care erau asigurate legaturile de la deal la munte si spre campie.Procesul de transformare a satului medieval in sat-targ, in targ si apoi in oras, a durat aproape cateva secole.Perioada in care Ramnicul a devenit asezare urbana se situeaza in intervalul 1240-1259, el ajungand capitala judetului Valcea in jurul anului 1290.

Primul document in care este mentionata localitatea Ramnic este un hrisov emis de cancelaria domnitorului Mircea cel Batran, purtand data de 20 mai 1388, iar un altul, din 4 septembrie 1389, sub aceeasi semnatura, precizeaza ca a fost scris “in orasul dmniei mele, Ramnic.”Forma de exprimare utilizata nu lasa nicio urma de indoiala asupra apartenentei de tip urban a localitatii, care cunoaste o intensa activitate economica si social-politica, in secolele XIV – XV.

Vechiul oras, “Ramnicul din deal”, asezat sub dealul Capela s-a extins, cuprinzand, rand pe rand, zonele limitrofe.Ca urmare a pozitiei sale geografice si strategice favorabile, localitatea a devenit resedinta domneasca provizorie, de refugiu, dar si printre primele orase romanesti, in ordine cronologica, din Evul Mediu.Numerosi domnitori l-au vizitat si uneori au ramas aici perioade indelungate.Conform parerilor unor cercetatori, aici ar fi existat chiar si o curte domneasca, situata pe locul actualului parc Mircea cel Batran din centrul orasului.

A inceput astfel pentru orasul valcean o perioada in care va fi din ce in ce mai des implicat in evenimentele epocii, fiind mentionat si in documentele oficiale ca un important centru urban.Vlad Tepes (1456-1462) a trecut cu oastea prin Ramnic pentru a-l pedepsi pe boierul Albu cel Mare, Radu cel Frumos (1462-1475) a primit aici juramantul a 24 de boieri din zona, iar Vlad Calugarul (1482-1495) primeste in 1487, la Ramnic, audiente si intareste proprietatilor boierilor credinciosi.Radu cel Mare (1495-1508) infiinteaza la Ramnic a doua Episcopie a Tarii Romanesti, orasul devenind, in scurt timp dupa aceea, “scaun de judecata” – folosit si de invatatul domn Neagoe Basarab (1512-1521), care viziteaza Ramnicul in mai multe randuri.Intr-una din legendele locului, sprijinita si de o ipoteza lansata de istorici, se spune ca in drumul sau, pribeag, spre Brasov, domnitorul Radu de la Afumati (1522-1529) s-ar fi refugiat, in noaptea de 2 ianuarie 1529, in nordul orasului, unde, impreuna cu fiul sau in varsta de sase ani, ar fi fost prinsi si ucisi de catre boierii Craiovesti, in preajma bisericutei Cetatuia.

O figura reprezentativa a istoriei romanilor, voievodul Mihail Viteazul, a fost si el oaspete al Ramnicului, unde localnicii l-au intampinat cu bucurie si unde a tinut sfat cu boierii sai credinciosi.Mai tarziu, dupa moartea domnitorului, sotia sa, doamna Stanca, intrata in viata monahala pe meleaguri valcene, s-a stins din viata in anul 1603 si a fost inmormantata in incinta Episcopiei Ramnicului.

Un avant infloritor l-a cunoscut Ramnicul in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, localitatea transformandu-se intr-un important centru cultural.Sub indrumarea si directa supraveghere a episcopului Antim Ivireanul, a fost infiintata aici o tipografie, aceasta functionand pana prin anul 1708.Cartile care au vazut lumina tiparului in tipografia Episcopiei Ramnicului au circulat in intreg arealul locuit de romani, contribuind in mare masura la dezvoltarea constiintei de unitate nationala.

Anul revolutionar 1848 a avut ecouri adanci si in orasul valcean, aici organizandu-se Garda Nationala, iar la 29 iulie 1848, “intr-o campie inconjurata cu arbori, ce este la marginea cetatii”, langa fantana Turbatu, s-au adunat cetatenii din Ramnicu Valcea si din apropierea orasului.In acest loc, sub steagul Revolutiei, un cor dirijat de Anton Pann “au alcatuit o musica vocala cu nisce versuri prea frumoase, puse pe un ton national, plin de armonie si triumfal, cu care a ajuns entuziasmul de patrie in inimile tuturor cetatenilor”.Melodia la care se refera textul citat este “Desteapta-te, romane!”, intonata astfel, pentru prima data intr-un cadru oficial, la Ramnicu Valcea.Din documentele vremii si marturiile contemporanilor de atunci, rezulta participarea masiva a populatiei Ramnicului la evenimente, iar revarsarea multimii pe strazile orasului a dat manifestarilor o nota de sarbatoare si entuziasm general.Un mare ajutor acordat revolutiei a fost de asemenea sprijinirea de catre locuitorii urbei a oastei pregatita de generalul Magheru pe Campul de la Troianu, intre 2 august si 25 septembrie.Printre participantii de frunte ai Revolutiei s-a aflat si valceanul Petrache Poenaru, fost secretar si colaborator de incredere al lui T. Vladimirescu.Luptand cu mentalitatea conservatoare a boierilor vremii, acesta si-a adus un important aport la eliberarea robilor tigani, iar contributia sa la dezvoltarea invatamantului romanesc a fost mai mult decat meritorie.

Momentele de sarbatoare si de entuziasm petrecute la 1848 aveau sa se repete in Ramnic o data cu unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, locuitorii orasului iesind, cu mic, cu mare, pe strazi, dansand hora unirii.Orasul a avut de asemenea onoarea de a-l gazdui pe insusi principalul artizan al acestui moment istoric, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, in doua randuri, in 1859 si 1862.

Evenimente caere au facilitat schimburile economice cu negustorii din Transilvania au fost balciurile dfe la Raureni, incepute in anul 1863. Orasul incepe sa se dezvolte armonios dupa concepte urbanistice europene. Se paveaza starzile cu piatra de rau, se canalizeaza vaile Episcopiei si Tigania, se demoleaza unele cladiri insalubre.

La 7 octombie 1876 s-a inaugurat podul de peste raul Olt, dupa proiectul inginerului Sarasescu, investitie extrem de importanta pentru dezvoltarea ulterioara a orasului. Se pun in functiune linii telegrafice intre Ramnicu Valcea si Curtea de Arges(1866) si Sibiu(1874). Municipalitatea a introdus iluminatul public(1861) si a refacut drumurile si fantanile si s-a ocupat de amenajarea unor cimitire: Cetatuia(1861) si Sf. Ion(1874).

In urma castigarii independentei de stat a Romaniei, au avut loc in viata orasului evenimente importante. Cinstirea victimelor razboiului s-a materializat prin ridicarea, la poalele dealului Capela, a unui impunator monument, capat de perspecticva al strazii Tudor Vladimirescu, opera a sculptorului Ion Iordanescu. Acesta a devenit simbol al orasului. Ianugurarea lui a avut loc la 17 mai 1915. Obtinerea independentei tarii a permis o evolutie ulterioara dinamica a economiei si a dus la dezvoltarea urbanistica rapida a localitatii. S-au infiintat noi intreprinderi de chertestea, incaltaminte si produse alimentare, precum si morile “Sentinela” si “Gheltch”. In 1881, fratii Simian deschid aici o fabrica de franghii, bice, curele si opinci, iar in 1891, o tabacarie cu mare capacitate de productie pentru acele vremuri. Mai functionau in oras fabricile de oielarie si chereseta ale fratilor Hanciu, atelierul de tamplarie si fabricare a uneltelor agricole ale lui Franz Eitel, dar si ateliere de cizmarie , curele si lumanari, brutarii, ateliere de confectionat caciuli, fierarii sau fabrici de caramida. Numarul bancilor a crescut si a fost introdusa electricitatea.

La 20 iunie 1887 a fost inaugurata linia ferata dintre Ramnicu Valcea si Dragasani, iar la 1898, cea dintre Ramnicu Valcea si Jiblea Calimanestui.

Activitatea urbanistica s-a intensificat in cea de-a doua jumatatea a secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, construindu-se noi edificii de o mare valoare arhitecturala: Spatalul orasenesc(1890), Tribunalul(1900), Prefectura judetului(azi Primaria)-1903, Hala Comunala(1904), cladirea administratiei financiare, azi Judecatoria(1907), Posta (1908) si Gara CFR (1908), toate ramanand aproape neschimbate pana azi, precum si impunatoarele cladiri cu rol educational: Liceul “Alexandru Lahovari”-finalizat in 1910 si Seminarul, azi Colegiul National “Mircea cel Batran)-1913.

Toate aceste au contribuit la crearea unui profil propriu si o personalitate bine conturata a orasului. Revelatore pentru aceasta este descrierea facuta de catre Nicolae Iorga:”Ai palcerea de a te gasi intr-un giuvaer de orasel, intr-una dintre cele mai curate asezari urbane din Romania.”

In urma primului razboi mondial, orasul este ocupat de catre armata austro-ungara, adiminitratia de ocupatie instituind un regim despotic, trupele devastand si incendiind localiatatea. Exploatarea resurselor locale a devenit inrobitoare. Consecinta a pierderilor importante suferite in timpul razboiului, economia tarii s-a resimtit puternic, in special in primii doi ani de dupa incheierea conflictului. Incepand cu anul 1920, economia Ramnicului a cunoscut o revigorare vizibila, amplificata in perioada care a urmat. O serie de ateliere se reunesc 1n 1923, sub firma “Fabricile reunite de tabacarie fratii Simian si fiii, iar in 1925 se deschide o noua tabacarie, mai bine utilata, “Oprea Simian si fiii”. In anul 1930, numarul firmelor comerciale ajunsese la 1800 cu o evolutie ulterioara pozitiva. De asemenea apar noi restaurante si cafenele, precum si cofetaria “La Coana Mita”.

Ina nul 1931 apare in oras Societatea de electricitate, creata cu sprijinul capitalului suedez, careia Primaria ii concesioneaza vechile instalatii. Spatalul orasenesc a functionat in diferite cladiri improvizate, pana la finalizarea lucrarilor la noul spital, Spitalul nr.2, in 1896. Activitatea bancara s-a materializat, in aceasta perioada, prin prestatiile bancilor locale: “Banca Valcii”, “Albian”, “fortuna”, etc, dar, asemenea altor institutii bancare din tara, acestea au cunoscut o regresie, din cauza crizei mondiale.

Dupa primul razboi mondial, statul a acordat sprijin refacerii cailor de comunicatii. S-au reparat soselepe o lungime de 300 km si tot atunci s-a intervenit pentru repararea podului de peste Olt.

In anul 1930, orasul numara 15.648 de locuitori si aproximativ 3.500 gospodarii, cresterea demografica avand drept urmare, construirea in oras a unui mare numar de cladiri cu o deosebita valoare arhitecturala.

In urma celui de-al doilea razboi mondial, trupele sovietice au pus stapanire pe cladirile importante din centrul orasului, precum si casele mai rasarite din resul orasului. Gradina publica Zavoi, pe unde au trecut militarii sovietici, a suferit deteriorari majore, iar chiscul de lemn ce fusese construi in vecinatatea noului stadion a fost distrus.

Dupa razboi activitatea economica s-a refacut cu greu. Prin masurile abuzive aplicate in anul 1948, au fost trecute in proprietatea statului o serie de intreprinderi, ateliere, fabrici si si mijloace de productie particulare.

Uzinele sodice Govora au inceput sa produca inca din anul 1959. Apreciindu-se ca in perspectiva industiria sticlei si producerea detergentilor vor face sa creasca cererea de soda calcinata si soda caustica. Tot in zona de sud a orasului, alaturi de uzinele Sodice Govora a fost infiintat cobinatul chimic(astazi OLTCHIM), printre motivatiile construitroii acestuia numarandu-se: aprovizionarea cu materii prime(in special existenta unui depozit important de sare) pe plan local sau din zonele invecinate, posibilitatea folosirii Oltului ca sursa principala si existanta CET Govora ca sursa apropiata de energie termica.

Existenat unui numar mare de tineri in comunele din jur doritori sa-si gaseasca un loc de munca la oras, precum si accesul facil la caile rutiere si feroviare de comunicatie din zona , au constituit si ele argumente serioase in favoare construirii Platformei chimice.Aceasta a absorbit un numar mare de oameni, devenind pe parcursul anilor cel mai important obiectiv industrial local.Aspectele negative ale acestui complex industrial au fost: poluarea care a luat proportii alarmante, panza freatica a fost compromisa pe o mare intindere, apele Oltului s-au degradat si mai mult, transformand Oltul in rau industrtial. Situatia s-a imbunatatit abia in ultimii ani, cand au fot luate masuri pentru protectia mediului.

Guvernantii de atunci au dat ordin sa fie demolat in toatalitate vechiul centru al Ramnicului. Au fost distruse atunci multe cladiri valoroase: casa Gogu Stefanescu, restaurantul Elysee, libraria Petrescu, Casa Armatei si farmacia din vecinatate, teatrul Adreani, Scoala de Muzica, casa Maciuneanu, farmacia Bejan, hotelul Splendid si aproape toate cladirile monumentale din zona centrala a orasului.

Primăria Râmnicului a obţinut de la Guvern fonduri pentru construirea a două noi creşe

Ca urmare a demersurilor făcute de Primăria Municipiului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a anunţat marţi, 8 martie, prin vocea ministrului Cseke Attila, că s-a aprobat finanţarea de la bugetul central pentru realizarea a două creşe în Râmnicu Vâlcea.

Pentru cele două unităţi amplasate una în zona Goranu (de dimensiuni mari), iar cealaltă pe strada Morilor (de dimensiuni medii), MDLPA va demara în perioada următoare procedura de achiziţie publică a lucrărilor de execuţie.

Conform proiectelor-tip, creşa mare va avea o capacitate de 100 – 110 copii, iar cea medie – de 60 – 70 copii, clădirile vor fi bine izolate pentru un consum minim de utilităţi necesar funcţionării, vor putea beneficia de panouri fotovoltaice, iar în jur vor fi amenajate spaţii de joacă în aer liber pe baza unui raport de cel puţin 10 mp/copil.

sursa: https://www.primariavl.ro/

Directia Silvica Valcea vrea sa planteze peste 260.000 puieti de arbori

Peste 260.000 de puieţi de arbori, în special stejar şi gorun, intenţionează să planteze silvicultorii vâlceni în cadrul campaniei “Luna plantării arborilor”, demarată marţi în toate ocoalele silvice din judeţ.

Directorul Direcţiei Silvice Vâlcea, Gheoghe Mihăilescu, a precizat că în această primăvară se are în vedere împădurirea a peste 100 de hectare de teren forestier afectat de calamităţi naturale sau pe care s-au efectuat tăieri rase la arboretele în curs de uscare sau ajuns la vârsta exploatabilităţii, la acţiunile organizate în acest scop în perioada 15 martie-15 aprilie fiind implicaţi şi elevi de mai multe unităţi de învăţământ din judeţ, precum şi voluntari de la organizaţiile neguvernamentale.

“Cele mai multe suprafeţe se vor planta în această primăvară cu gorun, stejar, fag, salcâm, salcie, plop, frasin, paltin, ulm, cireş, tei şi sălcioară. La această dată, campania de împăduriri este declanşată în toate ocoalele silvice, primele lucrări fiind de scoatere a puieţilor din pepinieră şi de transport la şantierele de împădurit. În campania de împăduriri participă şi numeroşi voluntari, elevi şi tineri, participarea copiilor având un rol foarte important în formarea unei conştiinţe ecologice şi forestiere a generaţiei tinere. În sprijinul ideii de conştientizare a rolului, funcţiei şi importanţei sociale şi de mediu a pădurilor în cadrul acţiunii legate de “Luna plantării arborilor” sunt încheiate parteneriate de colaborare cu diverse instituţii, ONG-uri, unităţi şcolare şi cercuri ecologice”, a declarat Mihăilescu.

sursa: Direcţia Silvică Vâlcea vrea să planteze peste 260.000 puieţi de arbori în următoarea lună | Ziarul de Vâlcea (ziaruldevalcea.ro)